Hepatita ascunsa si cauzele ei

Sunt multe persoane care se intreaba daca hepatita ascunsa poate evolua catre ciroza hepatica.

Termenul ne-medical de “hepatita ascunsa” poate semnifica existenta unei hepatite descoperita doar prin analize de laborator, fara ca pacientul sa aiba vre-un simptom – lucru frecvent in practica medicala curenta – detalii in articol.

Ce este hepatita ascunsa?

Termenul de hepatita ascunsa, numita si hepatita fara simptome, hepatita asimptomatica, hepatita fara icter, hepatita anicterica, etc nu exista in literatura stiintifica medicala romaneasca sau straina, dar este uneori folosit pentru a denumi o forma de hepatita care nu se manifesta cu toate simptomele caracteristice acestei boli, iar uneori nu are nici un fel de simptom. Din aceasta cauza pacientul nu merge la medic, si nu face analize. In majoritatea cazurilor hepatita se vindeca de la sine, prin distrugerea virusului de catre organism, dar raman anumite analize modificate..

Hepatita fara simptome, poate fi cu virus, sau fara virus?

Este evident ca pentru a banui ca un pacient a avut o hepatita nediagnosticata si netratata, un medic trebuie sa aiba anumite indicii. Cel mai frecvent se porneste la cautarea consecintelor unei hepatite ascunse pornind de la urmatoarele elemente:

• Descoperirea la consultul medical a unui ficat mai mare
• Descoperirea la ecografie a unor modificari hepatice sau splenice
• Descoperirea la un control fortuit a unor modificari ale analizelor hepatice (AST ALT GGT, fosfataza alcalina)
• Descoperirea unor modificari la punctia biopsie hepatica sau fibroscan efectuate fortuit
• Descoperirea unor markeri virali de hepatita – structuri (proteine) ale virusului care raman mult timp in sange (antigene virale), sau de proteine produse de organism in lupta lui impotriva virusului (anticorpii anti… unele proteine virale).

Cele mai frecvente cauze de hepatita ascunsa care pot da sechele hepatice in timp sunt:

• Infectie cu virusul hepatitei B (vezi alaturi care sunt factorii de risc pentru a face o hepatita B oculta
• Infectie cu virus  C sau D
• Intoxicatii diferite (alcool, toxice profesionale, droguri, medicamente, ciuperci, etc)
• Alte boli care pot afecta si ficatul (icterul mecanic, infectii, probleme autoimune, etc)

Hepatita ascunsa nu da nici un simptom ( de aceea se si numeste ascunsa) sau simptomele sunt minore fiind confundate cu probleme gastro-intestinale obisnuite (greata, diaree, lipsa poftei de mancare pentru o scurta perioada, eventual o scurta perioada de icter minor) sau viroza respiratorie.

Hepatita ascunsa poate evolua catre ciroza hepatica?

Hepatita ascunsa poate evolua catre ciroza hepaticadaca ramane nediagnosticata si netratata datorita lipsei simptomelor- si deci lipsei diagnosticului-(numita popular si ascunsa)

Cele mai posibile evolutii ale hepatitei ascunde sunt urmatoarele:

• Hepatita ascunsa poate sa nu aiba nici o urmare simptomatica sau functionala, iar daca este postvirala  in organisme persista doar markerii de imunitate impotriva virusului B sau C dar fara AgHBs sau ADN sau ARN viral (adica cu viremie nedetectabila), deci practic sa se vindece singura prin resursele proprii ale organismului; indiferent de cauza, vindecarea pote fi completa ad integrum), sau cu sechele (ficatul nu mai functioneaza la capacitate maxima)
• Hepatita ascunsa  poate sa stea o perioada mai lunga sau mai scurta in stadiul de purtator inactiv de virus hepatitic , cu evolutia obisnuita acestei forme de infectie
• In hepatita ascunsa virusul poate persista in organism sub forma oculta.
• Hepatita ascunsa  se poate croniciza – hepatita cronica
• Hepatita ascunsa care ajunge la hepatita cronica poate evolua catre ciroza hepatica
• in oricare din stadiu sau situatii, poate sa apara cancerul de ficat indus de virus

ATENTIONARE

Date stiintifice recente arata ca in cazul infectiei cu virus B exista riscuri chiar in forma de „hepatita oculta cu virus B” este definita prin urmatoarele criterii:

• prezenta ADN VHB in sange in cantitate minima <200ui/l sau
• prezenta ADN viral in ficat (detectabil la punctia biopsie hepatica sub forma de cccADN); acest ADN viral se poate integra in ADN-ul celule ficatului, iar modificarea acestei structuri poate duce la aparitia de celeule hepatice anormale, unele atat de anormale incat nu mai raspund la comenzile organismului si se inmultesc fara control,
• absenta AgHBs
• transaminaze normale

Din schema alturata reiese ca poti avea virus B in ficat, chiar daca ai viremia nedetectabila si ai anticorpi antiHBs si antiHBc. Disparitia infectiei cu virus B dovedita prin analize de sange, nu inseamna si disparitia virusului din ficat, adica lipsa oricarui risc pentru o boala de ficat, tocmai de aceea este bine ca bolnavul cu hepatita cronica cu virus B sau C sa fie urmarit de un medic de boli de ficat, nu de boli infectioase.  Deci orice persoana care a avut o infectie cu virusul hepatitei B, chiar considerat vindecata infectia cu sau fara tratament, trebuie urmarita hepatologic sau gastroenterologic periodic, datorita persistentei posibile a virusului in ficat cu riscurile reaparitiei HEPATITEI CRONICE SAU A CANCERULUI DE FICAT.

Aveti aici sursa informatiei de mai sus

Evolutia hepatitei fara simptome

Persoanele cu hepatita oculta virala nu sunt chiar … complet sanatoase, aceasta stare presupund si existenta anumitor riscuri:

• pot transmite virusul pe caile obisnuite vezi schema
• pe parcursul vietii  in anumite situatii virusul B sau C poate sa-si reia inmultirea cu cresterea viremiei sau aparitia hepatitei cronice. Desi initial hepatita nu a dat nici un fel de simptom, pe parcursul vietii, este posibil ca prin persistenta (ramanerea) in organism a virusului inactiv, acesta sa se reactiveze, sa inceapa sa se inmulteasca, putand astfel sa apara hepatita cronica, la zeci de ani de la hepatita „ascunsa” initiala.

Aceste situatii cu risc de reluare a replicarii virale sunt mai frecvent intalnite la urmatoarele persoane:

• utilizatorii de droguri pe cale intravenoasa
• cancer cu diferite localizari
• boli hematologice maligne
• tratamente citostatice sau cu imunodepresoare, etc

In privinta persoanelor cu hepatita ascunsa de alte etiologii (toxica, alte cauze) ficatul poate ramane cu oarecare sensibilitate, functiile sale nefiind recuperate 100%, iar in cazul aparitiei altor agresiuni sau suprasolicitari hepatice ficatul sa dea semne de „oboseala” sau chiar evolua catre hepatita cronica sau ciroza hepatica.

Ce trebuie sa faci pentru a evita evolutia hepatitei catre ciroza?

Sigur ca o boala fara simptome face ca pacientul sa nu apeleze la medic, deci sa nu fie diagnosticat corespunzator. In cazul hepatite ascunse, pentru a evita evolutia ei – dar si a altor boli fara simptome- normal ar fi ca fiecare persoana sa faca un consult medical de control chiar daca nu are nici un simptom. In functie de varsta persoanei, acest consult poate fi anula sau la doi ani, si cel mai intelept este sa cautati un specialist competent pentru o evaluare corecta a situatiei. Nu mergi la mecanic cand a crapat motorul masinii, ci cand ai vazut prima picatura de ulei scursa sub motor. Este normal sa avem aceeasi grija si de organismul nostru, mai ales ca …. nu avem piese de schimb. Orice persoana bolnava  are probleme medicale … personale, care nu se evalueaza si trateaza .. la gramada, la fel pentru toti, ci conform caracteristicilor organismului sau si a bolii sale.Va spun din experienta mea medicala de aproape 35 de ani ca pentru orice problema medicala exista un specialist potrivit care sa va ajute.

Inapoi la prima pagina cv dr Ditoiu

Ecografia hepatica

Dr Ditoiu AV, medic gastroenterolog – hepatolog spitalul Fundeni Bucuresti

Sunt frecvente situatiiile in care un pacient vrea sa faca o ecografie, ca sa se vada „toate modificarile si bolile” de care sufera.
Ecografia este o metoda de explorare utila, dar care are anumite limite, nefiind utila in toate situatiile.

Ce se vede la ecografia ficatului?

In principiu modificarile care se vad la ecografia ficatului pot fi descrise ca:

• Formatiuni hipoecogene (adica cu ecogenitate mai mica decat ficatul normal)
  • metastazele hepatice
  • limfoamele hepatice,
  • abcesul hepatic,
  • hematomul hepatic
  • chistele hepatice complicate
  • adenomul hepatic
  • hiperplazia nodulara focala
  • hemangioamele hepatice atipice
  • focare de steatoza hepatica
  • vasele sau caile biliare,
  • cancerul de ficat
  • lipomul hepatic
• Zone hiperecogene (cu ecogenitate mai mare decat structura normala a ficatului)
  • metastaze hepatice
  • carcinom hepatocelular
  • colangiocarcinom
  • hemangion hepatic
  • tumori pseudoinflamatorii
  • focar de steatoza
• Imagini izoecogene (cu aceasi densitate ecografica cu ficatul)

Cand trebuie sa faci ecografie abdominala?

Explorarea ecografica a abdomenului este utila in principiu pentru:

• depistarea modificarilor de structura aparute in organele solide:
• Ficat (marime, chiste, hemangioame, tumori, calcificari)
• Pancreas (marime, chiste, pseudochiste, tumori) – ecografia vede modificarile pancreasului mai putin bine decat pe cele ale ficatului-
• Rinichi (tumori, pietre, marimea si forma rinichilor)
• Prostata (marime, omogenitate)
• Uter si ovare
• Splina (marime, tumori, chiste)
• Ganglioni abdominali mariti
• depistarea unor modificari in organe tubulare:
  • vezicula biliara si caile biliare (tumori, pietre, malformatii, dilatari, etc)
  • vezica urinara (tumori, pietre, conturul prostatei, etc)
  • uretere (dilatare)

• evaluarea prezentei lichidului (ascitei) in cavitatea abdominalaevaluarea diametrului unor vase sanguine, care au semnificatie in diagnosticul unor boli (aorta, vena cava inferioara, vena porta, venele suprahepatice, vena splenica, arterele renale, etc)

Ce nu se vede la ecografia abdominala?

In principiu ecografia abdominala nu poate da date certe referitoare la:

• Organe tubulare (stomac, duoden, intestin subtire si gros) – modificarile lor se pot evalua ecografic doar in situatii speciale.
• Hepatita (desi poate evalua ficatul, nu poate preciza diagnosticul de hepatita – in schimb pe cel de ciroza il poate pune)
• Pielonefrita
• Infectie urinara
• Ulcer, gastrita. colecistita (poate doar suspiciona acest diagnostic)
• Apendicita
• Colon iritabil

Ce poate depista o ecografie a ficatului sau cailor biliare?

• Modificarile scografice ale ficatului vazute la ecografie sunt
  • ficatul gras (reflectivitatea ficatului este crescuta)
  • tumori de ficat
  • chiste hepatice
  • hemangioame hepatice
  • modificari in ciroza (ascita, marirea venei porte, marirea splinei, modificari ale colecistului)
  • calcificari in ficat
  • marirea cailor biliare
• modificari ale colecistului (veziculei biliare)

• • colecist cudat
  • reziduu biliar
  • noroi biliar
  • colecist septat
  • pietre in colecist = litiaza veziculara
  • colecist marit
  • colecist cu perete ingrosat
  • polipi in colecist
  • lipsa colecistului prin scoatere chirurgicala
  • lipsa de vizualizare a colecistului (uneori colecistul nu se vede ecografic, desi exista, nu a fost extirpat)

Ce nu poate depista o ecografie hepatica?

O ecografie a ficatului poate fi perfect normala in urmatoarele situatii

• transaminazele crescute
• inflamatia ficatului
• fibroza ficatului
• virusurile hepatice
• hepatita cronica cu virus B sau C sau D

Cand trebuie sa faci ecografie abdominala, cat de des se poate face ecografia?

Deoarece ecografia nu prezinta risc pentru sanatate, se poate face ori de cate ori este nevoie, fara nici un pericol.

In cazul unor simptome abdominale de cauza necunoscuta (dureri, balonare, constipatie, diaree, icter, greata) dar si in situatii aparent fara legatura cu abdomenul )anemie, scadere in greutate, febra de cauze necunoscute, ganglioni mariti, etc), o ecogrfie abdominala poate fi extrem de utila

Ce pregatire trebuie sa faci pentru ecografia abdominala?

De obicei ecografia se face cu bolnavul nemancat – dar acest lucru nu este absolut obligatoriu in urgenta- .

Daca se doreste si examinarea ureterului, prostatei sau vezicii urinare, este bine ca bolnavul sa nu fi urinat de cel putin 4-5 ore (sau de seara pana dimineata).

Ce trebuie sa faci cand ai modificari depistate la ecografia abdominala?

In cazul unor simptome digestive sau a unor modificar iaparute la ecografia abdominala, chiar fara simptome, cel mai intelept lucru este sa cautati un gastroenterolog bun pentru o evaluare corecta a situatiei. Nu mergi la mecanic cand a crapat motorul masinii, ci cand ai vazut prima picatura de ulei scursa sub motor. Este normal sa avem aceeasi grija si de organismul nostru, mai ales ca …. nu avem piese de schimb. Orice persoana bolnava  are probleme medicale … personale, care nu se evalueaza si trateaza .. la gramada, la fel pentru toti, ci conform caracteristicilor organismului sau si a bolii sale.Va spun din experienta mea medicala de aproape 35 de ani ca pentru orice problema medicala exista un specialist potrivit care sa va ajute.

Inapoi la prima pagina cv dr Ditoiu

Analize pentru ficat, analize in bolile digestive

Ce este gastroenterologia?

Gastroenterologia este specialitatea medicală ce se ocupă cu diagnosticarea și tratarea bolilor digestive adica ale urmatoarelor organe

• Esofag
• stomac
• duoden
• intestin subțire
• intestin gros sau colon
• rect
• anus
• ficat și căi biliare fiere
• pancreas
• splina

In afara acestor organe care se pot imbolnavi, in abdomen pot sa apara infectii, lichid de diferite cauze, metastaze, ganglioni mariti si altele. Pe de alta parte ,bolile digestive pot cauza suferinte ale altor sau ale intregului organism

Un rol important îi revine gastroenterologului în depistarea cauzelor unor simptome ca durerea abdominala, tulburari de tranzit, icter, balonare, greata, a cauzelor unor modificari de analize care pot arata o suferinta digestiva- transaminaze, bilirubina, GGT, markeri tumorali specifici, a modificarilor unor analize generale care pot fi date de o boala digestiva, a modificsrilor ecografice,endoscopice, Ct sau Rmn,

În ce constă consultația gastroenterologica?

Desi pare ca un consult medical inseamna doar o pierdere de timp, acesta permite in majoritatea cazurilor ridicarea unei suspiciuni de diagnostic, care se confirma prin analize. Consultația gastroenterologica va consta în discuția cu pacientul- anamneza- adica depistarea si analiza motivelor pentru care s-a prezentat la medic, examinarea pacientului cu depistarea unor modificari sugestive pentru diagnostic- modificarea culorii tegumentelor si mucoaselor, eventuali noduli subcutanati, ganglioni mariti, splina sau ficat marit, ascita, tumori abdominale, modificari ale circulatiei abdominale, localizarea dureri, cobtractura abdominalam etc etc, Sunt pacienti care isi fac analize pentru a gasi cauza simotomelor lor, apoi umbla sa sfle de ce sunt analizele modificate, cand in mod  normal ar trebui inceput invers, de la un consult medicsl. Nu iti cumperi piese de masina si apoi mergi cu ele si masina la mecanic, ci intai mergi la mecanic, ii spui ce …durere are masina, el o consulta, si apoi o pune pe tester si spune care este defectul. Un medic gastroenterolog bun poate suspiciona diagnosticul  doar pe baza consultului. In plus, sunt numeroase boli cu analize normale, chiar cancer sau ciroza in stadii de inceput, si exista si analize modifcate trecator, fara gravitate- nu stiu cati stiu ca transaminazele pot creste chiar dupa un efort prelungit,,

În funcție de simptomatologia pacientului se vor efectua analize de laborator specifice sau explorări imagistice (ecografie abdominală, gastroscopie, colonoscopie, CT/RMN abdomino-pelvin) pentru stabilirea unui diagnostic corect și instituirea unui tratament .

De ce poti sa  gresesti diagnosticul atunci cand nu consulti bolnavul?

Atunci cand evaluezi o persoana bolnava, cu anumite simptome sau analize modificate iti formulezi in minte un diagnostic dar poti descoperi pe parcurs lucuri neasteptate din discutia cu bolnavul, examinarea sau sau analizele sau explorarile pe care le faci. Datorita caracteristicilor fiecarui organism, aceste situatii neprevazute pot complica o boala sau o situatie medicala, sau pot favoriza evolutia ei buna. De aceea medicina nu se poate face …. la gramada, aceeasi boala nu este identica la toti pacientii, nu verifici caracteristicile pacientului pe net dupa o lista si dai decizii. Un bolnav se ingrijeste avandu-l in fata, discutand cu el simptomele bolii, consultandu-l o data, inca o data, facand o analiza care iese .. neasteptat, de aici treci poate la alta analiza ,etc, etc.
De aceea, verificarea unui pacient o face medicul curant, medicul consultant, nu se face virtual, iar planul de exploare a unui pacient se poate schimba pe parcurs fata de cel initial, in functie de rezultatele explorarilor, simptomele pacientului, etc, etc. Daca un student sau uu medic  rezident nu face anamneza si examinarea completa a bolnavului, nu trece examenul,  acestea sunt obligatorii in diagnosticul unui caz medical.

Am avut pacienti care din descrierea lor pareau incurabili si nu era asa, si cazuri care pareau simple inainte de consult si de fapt erau incurabile… am avut bolnavi care au venit la consult pentru ca s-au ingrasat si de fapt aveau ciroza cu lichid, si bolnav trimis cu diagnosticul de cancer de colon care avea un dop de fecale in intestin. Am avut un pacient care era consultat in strainatate pentru o durere de spate considerata reumatica si trimis la fizioterapie, si de fapt avea lichid la plaman din cauza unui cancer (nu fusese examinat complet)… Prima regula a medicinii pe care o inveti in facultate este „primum non nocere deinde salutare”, adica in primul rand trebuie sa eviti sa nu faci mai rau bolnavului, apoi sa incerci sa faci bine. De aceea evit sa dau diagnostice si sfaturi unor bolnavi pe net, lucru de altfel interzis prin lege in Romania, din cauza riscului de eroare medicala. Informatiile postate sunt .. informatii, se pot aplica sau nu unui anumit bolnav, aplicarea datelor medicale la un anumit bolnav o face medicul curant nu bolnavul ( tu cumperi piesele masinii sau .. gresie , dar repararea o face mecanicul de obicei, iar gresia o pune mesterul, desi pe net este postat fimulet  si ai putea sa o pui si singur..teoretic)

Ca in orice alta boala si in diagnosticul bolilor digestive simptomele si examinarea bolnavului sunt elemente importante , dar de obicei pentru confirmare sunt necesare si explorari suplimentare -analize de laborator sau alte explorari.

Ce analize si explorari sunt utilizate in diagnosticul bolilor digestive?

Cele mai frecvent folosite explorari in diagnosticul bolilor gastroenterologice sunt urmatoarele

Probe biologice

• Analize de sange
  • Hemograma – unele boli digestive se insotesc de anemie – hemoragii digestive, ciroza hepatica, splenomegalia
  • VSH  – creste in bolile inflamatorii inclusiv cele digestive
  • Fibrinogen – creste in bolile inflamatorii inclusiv cele digestive
  • Colesterol- hepatica scade in ciroza
  • Glicemie -creste in bolile de pancreas
  • Transaminazele ALT, AST – cresc in majoritatea bolilor de ficat, scad in ciroza hepatica
  • Fosfataza alcalina – se modifica in bolile de ficat
  • Bilirubina totala si directa -se modifica in bolile de ficat
  • Creatinina sanguina – este sintetizata in ficat si poate sa scada in ciroza, poate sa creasca in sindromul hepato-renal
  • Amilaza si lipaza – cresc in pacnreatita
  • Markeri tumorali  specifici
  • Dozarea amoniacului in sange – creste in insuficienta hepatica
  • Ionograma sanguina – se modifica in ciroza
  • Diferite teste imunologice de alergie si de toleranta digestiva
  • Explorari virusologice diverse
  • Fibromax, fibrotest
• Analize de urina
  • Examen sumar de urina
  • Urocultura
  • Ionograma urinara
  • Proteinurie
  • Dozarea diferitelor alte substante in urina
• Analize de scaun
  • Ex coproparazitologic
  • Coprocultura
  • Proba de digestie
  • Calprotectina fecala
  • Test de hemoragii oculte fecale
  • Test pentru Helicobacter
  • Markeri tumorali in fecale
  • pH-ul fecal
  • Coprocitograma
  • Chemotripsina fecala
  • Electrolitii in scaun

Explorari endoscopice

• Endoscopie digestiva superioara
• Colonoscopie
• Rectoscopie
• Anuscopie
• Enteroscopie
• Ecoendoscopie
• Explorarea cu capsula endoscopica

Explorari radiologice

• Tranzit baritat eso-gastro-duodonal
• Irigografie
• Examene CT
• Examen RMN
• PET SCAN
• Scintigrafie
• Explorari angiografice

Explorari histologice

• Biopsie esofagiana,gastrica,duodenala,colonica
• Explorarea histologica a polipilor
• Biopsie hepatica
• Biopsia unor tumori facuta endoscopic,transcutanat sau ecoendoscopic

Alte explorari

• Ecografie abdominala
• Tuseul rectal
• Fibroscan
• Elastrografie hepatica

Mentionez ca nu in toate situatiile sunt necesare toate testele.Exista situatii in care o persoana sa nu poate face un test – de exemplu endoscopie – si atunci se face examen radiologic, si sunt situatii in care diagnosticul este posibil fara nici o explorare, si altele in care diagnosticul nu se poate preciza, in ciuda tuturor exploarilor facute

Ce trebuie sa faci pentru a evita evolutia unei boli digestive?

Sigur ca o boala fara simptome face ca pacientul sa nu apeleze la medic, deci sa nu fie diagnosticat corespunzator. In cazul bolilor digestive cronice, pentru a evita evolutia lorm normal ar fi ca fiecare persoana sa faca un consult medical de control chiar daca nu are nici un simptom. In functie de varsta persoanei, acest consult poate fi anual sau la doi ani, dar daca ai simptome cel mai intelept lucru este sa cautati un specialist competent pentru o evaluare corecta a situatiei. Nu mergi la mecanic cand a crapat motorul masinii, ci cand ai vazut prima picatura de ulei scursa sub motor. Este normal sa avem aceeasi grija si de organismul nostru, mai ales ca …. nu avem piese de schimb. Orice persoana bolnava  are probleme medicale … personale, care nu se evalueaza si trateaza .. la gramada, la fel pentru toti, ci conform caracteristicilor organismului sau si a bolii sale.Va spun din experienta mea medicala de aproape 35 de ani ca pentru orice problema medicala exista un specialist potrivit care sa va ajute.

Inapoi la prima pagina cv dr Ditoiu

Cancerul colonului, factori de risc

Dr Alecse Valerian Ditoiu, gastroenterolog- hepatolog Bucuresti 0758 751 841

Colonic cancer (engl) Cancerul de colon este destul de frecvent intalnit, cele mai frecvente simptome sunt durerile abdominale, balonarea, tulburarile de tranzit, scaune cu sange, scadere in greutate, diagnosticul se face prin colonoscopie, iar tratamentul de obicei este chirurgical, vindecarea fiind posibila in majoritatea cazurilor – detalii in articol.

Cancerul de colon si rect este o boala foarte raspandita, care se poate intalni practic la orice varsta, la ambele sexe.

Cancerul de colon  factori de risc

Riscul de cancer de colon nu este acelasi pentru toata lumea.

Balonarea, cauze, diagnostic

Dr AV Ditoiu, specialist gastroenterolog hepatolog Spitalul Fundeni Bucuresti

Balonarea se mai numeste meteorism, este data de acumularea excesiva de gaze in intestin, poate sa apara in boli grave (cancer de colon de exemplu) dar si mai putin grave (colonul iritabil)

Cuprinsul articolului

1. Ce este balonarea, definitie
2. De ce te balonezi
3. Analize pentru depistarea cauzei balonarii
4. Cum sa evitati balonarea
5. Balonarea forum

Ce este balonarea?

Balonarea exesiva sau meteorismul abdominal, este data de acumularea de gaze in intestin, in cantitate mai mare decat normalul. Senzatia pacientului este de „burta umflata”, uneori cu dureri si greutate in respiratie, si evident un aspect destul de .. inestetic al persoanei respective (mai ales ca balonarea este mai frecventa la persoanele plinute).

De obicei balonarea NU reprezinta un simptom de boala, ci poate fi rezultatul unor obiceiuri alimentare sau de viata necorespunzatoare, sau dificil de suportat fara ca organismul respectiv fara sa „protesteze”.

Analize in bolile ficatului

Intrebarea frecventa care mi se pune este:” ce analize sa faca cand ma doare….?”.

De aceea, in aceasta pagina voi posta intebaril de la utilizatori despre explorarile si analizele initiale care ar trebui teoretic facute in diferite situatii de boli de ficat sau cai biliare. In functie de rezultatele acestor analize initiale pot urma si alte explorari, decise de medic..

Discutii, pareri despre ciroza cu varice esofagiene

Varicele esofagiene – FORUM

Tatal meu in varsta de 56 de ani a fost diagnosticat acum 5 ani cu ciroza hepatica.In ultimii ani a fost diagnosticat cu varice esofagiene de gradul IV.Anul acesta i s-a declansat hemoragia esofagiana de doua ori cu toate ca a fost bandat cu inele pe tot esogagul.Ultima hemoragie a inceput la 2 noaptea pe data de 20 februare si din doua in doua min ii tremura piciorul drept. Era palid la fata ,il durea abdomenul si in piept.Dimineata la ora6 a avut un scaun negru lucios.Dupa 2 ore a avut un scaun la fel de colorat dar cu volum mai mare. In jurul orei 17.00 a inceput sa vomite sange cu cheaguri in cantitate foarte mare(aprox. 1 l de sange).De abia atunci am chemat salvarea pentru tatal meu.Dupa 3 zile i S-A OPRIT HEMORAGIA cu ajutorul hemostaticelor si balonaselor.Acum are o anemie f mare si o glicemie peste 2 neexplecabila avand inainte 1 .Ce sfaturi imi dati si ce etape ar trebui sa urmeze pentru a incetini evolutia bolii si chiar regresarea ei.

Fiecare pacient cu o boala cat de putin grava, are un  medic (sau mai multi), care pe baza consultului, a investigatiilor si urmaririi in timp , stiu cazul si ii prevad evolutia, stabilind si un plan de tratament si urmarire. Acest plan este responsabilitatea lor, deoarece ei stiu cel mai bine cazul. Nici un medic din nici o tara nu urmareste pacientii altui medic pe net, sa le recomanda ce sa faca , deoarece nu stie cazul complet, si nu raspunde de acel caz, indiferent de gravitatea lui (mare sau mica). Medicul poate expune pe net date teoretice ale bolii respective, care se pot aplica sau nu (de obicei nu) unui caz particular.

Asta fac si eu pe net: explic unele date medicale, dar nu diagnostichez si tratez pacienti pe net. In cabinet, la spital sau policlinica  fac invers; tratez pacientii mei, nu le explic bolile si simptomele. Sunt lucruri total diferite, cu resposabilitati diferite.

Daca ai varice grad II si ciroza poti zbura cu avionul?

Decizia pe care o ia un medic referitor la ce trebuie sa faca si ce nu are voie sa faca un pacient, se bazeaza pe cunoasterea pacientului; deci, sfatuiti-va cu medicul curant, este responsabilitatea lui (daca se intampla ceva neplacut, cineva isi asuma responsabilitatea

Am un baietel diagnosticat cu cavernom de porta si varice esofagiene gr 2.am citit si am aflat tot ce se poate afla despre boala si stiu ca singura sansa de vindecare completa este o operatie in afara.as dori insa sa va intreb daca la noi in tara exista vreun spital in care sa se fi facut aceasta procedura ,,split liver ,,la un copil de 3 ani?

In Spitalul Fundeni s-a facut si se face transplant tip split liver la copil, nu stiu daca la 3 ani, dar oricum la copil mic; luati legatura cu Centrul de chirurgie digestiva si transplant hepatic Fundeni si ei vor evalua situatia copilului dvs.

Tatal meu in varsta de 69 ani are ciroza hepatica tip c uscata.cam de 3 saptamani a anceput sa faca apa la burta.Azi pentru prima data a varsat mult sange pe nas si pe gura.Scaunul a fost normal momentan.I s-a spus la spital k are hemoragie digestiva.Era foarte constient cand voma.va rog mult sa-mi spune-ti ce trebuie facut an situatia lui si ce sanse de supravietuire are?acum e sub observatia medicului la terapie..

Sansele statistice teoretice de supravietuire intr-o hemoragie din varice sunt de 50% la prima hemoragie, dar practic am avut numerosi pacienti care au supravietuit si dupa a patra hemoragie variceala

Tatal meu (48ani) este internat de 1 saptamana la Fundeni, sectia gastroenterologie si recent a fost supus operatiei de ligatura elastica a varicelor,de asemeni a fostdiagnosticat cu ciroza hepatica,dar stiu ca nu prezenta sangerari.As vrea sa stiu daca acele cercuri raman in organism.Aduna lichid in organism.Toti medici pe unde am fost, au spus ca este de la ficat dar nu-si dau seama de ce,pentru ca citez parerea medicilor “analizele au iesit bine”.Va rog mult daca ati putea sa ma ajutati ca nu mai stiu ce sa fac

Inelele elastice cad dupa un timp si se elimina prin scaun. In ciroza se acumuleaza lichid in mod obisnuit, si nu inteleg  cum medicii nu si-ar da seama de unde este lichidul..  cred ca undeva este o omisiune

Ce faci cand ai ciroza hepatica cu varice esofagiene

Ce sunt varicele esofagiene?

In esofag exista vene care fac legatura intre venele ce duc sangele la ficat si o mare vena de langa inima – vena cava inferioara.

In mod normal sangele circula prin aceste vene, care nu se vad la endoscopia digestiva superioara.

De ce poti sa ai varice esofagiene?

Daca presiunea in aceste vene creste, asa cum se intampla in cazul nodulilor din ciroza care fac compresie pe aceste vene, ele se pot umfla sub forma de varice, care se vad la endoscopia digestiva superioara

Tot din aceasta cauza (nodulii cirotici), are loc si marirea splinei in ciroza.

In ce boli pot sa iti apara varice la esofag?

Varicele pot sa apara la esofag in mai multe boli, cele mai frecvente fiind:

Ciroza hepatica, simptome, diagnostic, complicatii

Cum poti sa stii daca ai ciroza hepatica?

Diagnosticul de ciroza hepatica se face de obicei intr-o clinica de gastroenterologie sau de medicina interna si se poate pune pe baza mai multor elemente:

1. Ce simptome ai cand ai ciroza

   • Sangerari din gingii
   • Marirea abdomenului prin acumulare de lichid in burta (ascita)
   • Caderea parului de pe piept

2. Semne in ciroza

   • In ciroza hepatica pot sa apara  stelute pe piele
   • In ciroza hepatica poate sa apara icter
   • In ciroza hepatica apare marirea splinei
   • In ciroza hepatica pot sa apara paleme sunt rosii
   • In ciroza hepatica poate sa apara atrofierea testiculelor

3. Ce analize trebuie sa ai modificate in ciroza

   • In ciroza hepatica scad leucocitele
   • In ciroza hepatica scad trombocitele
   • In ciroza hepatica scade protrombina
   • In ciroza hepatica scad albumina din sange
   • In ciroza hepatica scade fibrinogenul
   • In ciroza hepatica scade colesterolul

4. Ce modificari  ai la ecografie in ciroza

   • In ciroza hepatica splinaeste marita
   • In ciroza hepatica vena porta si splenica marite
   • In ciroza hepatica poate sa apara ascita
   • Dublu contur al colecistului

5. Ce modificari ai la endoscopia digestiva  in ciroza hepatica

   • In ciroza hepatica pot sa apara varice la esofag
   • In ciroza hepatica apar modificari ale mucoasei stomacului (numite gastropatie portala)

Colecistita acuta – infectie la fiere

Sinonime: infectie le fiere, puroi la fiere, puroi la bila, fierea infectata, fierea inflamata, infectia vezicii biliara
Vezicula biliara (numita popular vezica biliara sau fiere), este localizata in dreapta sub ficat, avand rolul de a stoca bila , produsa de ficat in perioadele dintre mese.
Infectia colecistului este numita stiintific colecistita acuta ( acute cholecystitis).
Este o urgenta medicala.

Cine poate da faca colecistita acuta (infectia fierii)

Cel mai frecvent colecistita acuta apare in la persoanele care au urmatoarele probleme de sanatate:

• Litiaza (pietrele la fiere) – 90% din cazurile de colecistita acuta apar la cei cu pietre la fiere, iar peitre fac mai frecvent femeile, obezii, cei care scad rapid si mult in greutate, cei care nu se alimenteaza mult timp fiind sub perfuzie, diabeticii si cei cu ciroza hepatica
• Boli infectioase generale, septicemia
• Tumori ale veziculei biliare
• Operatii abdominale
• Imunitate scazuta din diferite motive
• Tulburarea evacuarii veziculei biliare

Care sunt simptomele infectiei veziculei biliare (colecistitei acute)?

Cel mai frecvent suspicionam colecistita acuta la o persoana care vine la consult cu urmatoarele simptome:

• Durere in dreapta sub coaste care merge catre umarul drept
• Balonare abdominala
• Greata sau varsaturi
• Uneori diaree
• Febra si frisoane
• Uneori icter cu urina portocalie

Uneori persoana respectiva stie ca are litiaza biliara si a mai avut crize dureroase de fiere, dar am vazut si cazuri de colecistita acuta la persoane care nu mai avusesera nici un simptom biliar pana atunci.

Ce explorari sunt utile pentru diagnosticul colecistitei acute?

In afara de examinare de catre medic (internist, chirurg sau gastroenterolog), pentru diagnostic sunt utile

• Hemograma, care arata cresterea luecocitelor
• Analizele hepatice care pot fi crescute (ALT,ASL, Bilirubina), amilaza, lipaza sanguina
• Ecografia abdominala– poate depista
  • cauza care a dus la colecistita (pietre, tumora ,etc)
  • ingrosarea peretelui veziculei biliare datorita acumularii de apa (edem de perete)
  • lichid in jurul colecistului – vezi poza
• Radiografia abdominala pe gol poate depista nivele hidroaerice in abdomen localizate in zona colecistului -vezi poza
• Examenul CT abdominal
• Ecografia endoscopica
• Examinarea cailor biliare cu radionuclizi (scintigrafia)

Ce complicatii poate sa dea infectia la fiere – colecistita acuta?

In lipsa tratamentului, daca tratamentul se incepe tardiv sau este incorect, in colecistita acuta pot sa apara uneori complicatii:

• Spargerea fierii in abdodmen cu peritonita
• Pancreatita acuta
• Soc toxico-septic
• Septicemie

Cum se trateaza infectia la fiere?

Colecistita acuta se trateaza in spital, internarea fiind obligatorie.

Ca principiu in colecistita acuta se folosesc urmatoarele metode de tratament:
1. Regim hidric (lichide suficiente, supe, compoturi), fara grasimi, prajeli, bauturi gazoase
2. Aplicatii reci in zona dureroasa
3. Antibiotice si antialgice
4. Tratamentul chirurgical in colecistita acuta– operatia de scoatere a fierii, laparoscopic sau prin procedee de chirurgie clasica, este tratamentul la care se ajunge in majoritatea cazurilor.

FORUM in bolile de ficat si fiere

Am 13 ani infectie cu virus B, astept sa merg la un spital, ce sfaturi imi dati?

Deoarece aveti deja un medic, nu este colegial sa ma bag peste treaba lui, iar pe de alta parte, indicatiile mele sigur nu vor fi identice (cuvant cu cuvant cu ale lui), fapt care va va creea nedumeriri inutile (am avut zeci de astfel de cazuri).

Am simptome de fiere, spuneti-mi trebuie sa ma operez?

Nu stiu daca trebuie sau nu, nu am date, si oricum doar meserioasul care vede lucrarea poate spune daca se poate face (adica doar medicul care va consulta va poate spune concret daca este nevoie e operatie sau nu).

Ulcerul duodenal se vidneca cu medicamente?

Da

Stomacul in cascada se vindeca dupa vindecarea ulcerului?

Nu

Am mama operata din feb 2009 de colecist. ea acuza dureeri acute in zona abdominala si nu ii mai trec de 2 zile, dar dureri mai usor suportabile acuza de 6 luni

“Zona abdominala” are multe organe, cateva sute de boli, in majoritate cu durere…cum as putes sti unde si de ce doare?

Daca am toate simptomele de colecistita acuta prezentate de dvs cam de vre-o 10 zile, am colecistita acuta?

Poate da poate nu, in medicina nu se paote pune diagnosticul automat, daca ar fi posibil as face un astfel de site.

Ne mai putand suporta durerile am inceput sa iau Augmentin 625 mg o tab la 12 ore c, imediat ce l-am luat durerile au slabit in intensitate, deci am acolecistita?

Pentru ca un antibiotic sa isi faca efectul trebuie sa treaca doua trei zile, deci probabil a fost o coincidenta disparitia durerilor si admnistrarea antibioticului.

Ar fi bine daca simptomele ar disparea imediat dupa prima doza de antibiotic

Cred ca am colecistita acuta, este bine ca iau Augmentin macar pana voi putea merge la doctor? Sau poate sa imi faca mai rau?

Orice medicament ca si orice.. ingredient la o ciorba, trebuie utilizat daca este SIGUR nevoie de el. Daca pui .. oregano la ciorba, o strici si o arunci. Daca iei antibiotic si nu este nevoie de el, nu este bine in primul rand datorita faptului ca fara tratament corespunzator boala poate evolua, si datorita riscului efectelor secundare.

Formular de contact

Nume(obligatoriu)

Email(obligatoriu)

Sit web

Comentariu(obligatoriu)

Telefon de contact

Trimite

Δ